Ghid de recoltare

1. Vacutainere.
Recoltarea sangelui se efectueaza in sisteme de recolta tip vacutainer, care respecta urmatoarele caracteristici: sunt sisteme inchise, vacuumate, de unica folosinta, inscriptionate de producator cu: datele de identitate ale producatorului, termenul de
valabilitate, compozitia continutului, volumul de proba ce se poate recolta, sau capacitatea volumetrica a recipientului (dupa caz).

Sistemele de recoltare a sangelui respecta urmatorul cod de culori:
• Vacutainere cu capac mov, cu EDTA-K3 (volum 3 mL)
• Vacutainere cu capac albastru, cu citrat de sodiu 3.2% si proportie sange:anticoagulant de 9:1
(volum 5 mL)
• Vacutainere cu capac negru, cu citrat de sodiu 3.8% si proportie sange:anticoagulant 4:1 (volum 2,9 ml)
• Vacutainere cu accelerator de coagulare,cu gel separator, cu capac galben, pentru determinari de biochimie si imunologie (volum 6 mL)
• Vacutainer cu heparina,cu capac verde.

2. Recoltoare utilizate pentru alte tipuri de produse patologice

Suplimentar la sistemul de vacutainere exista urmatoarele tipuri de recoltoare utilizate pentru alte
tipuri de produse patologice:

o Recipient steril pentru uroculturi, spermoculturi, cultura sputa
o Eprubete din plastic pentru urina, nesterile, pentru determinarea examenului sumar si sediment urinar, pentru diferiti parametri din biochimie urinara
o Tub inchis cu tampon, fara mediu de transport: antigen Streptococic grup A, antigen gonococic
o Tub inchis cu tampon subtire, fara mediu de transport: secretie uretrala la barbat
o Tub inchis cu un tampon, fara mediu de transport, cu dop mov: antigen Chlamydia din secretii cervicale (tampon normal) sau uretrale (tampon subtire)
o Tub inchis cu tampon, cu mediu de transport Amies/ Stuart: exsudat faringian, exsudat nazal, raclat lingual, secretie oculara, secretie otica, secretie vaginala, secretie cervicala, plagi, puroi
o Coprorecoltoare fara mediu de transport cu lingurita fixata la capac pentru recoltarea
materiilor fecale: examen coproparazitologic, coprocitograma, antigen Rotavirus, antigen Adenovirus, antigen Giardia, antigen Helicobacter pylori, depistare hemoragii oculte, depistare toxine Clostridium difficile
o Coprorecoltoare cu mediu de transport Cary-Blair cu lingurita fixata la capac pentru recoltarea
materiilor fecale: coprocultura
o Recipient special pentru Mycoplasma-Ureaplasma din secretii genitale
o Recipient special pentru HPV pentru ADN-HPV
o Recipient special pentru citologie Babes Papanicolau in mediu lichid
o Lame de sticla avand un capat matuit pentru etalarea sangelui capilar (necesar frotiului sangvin), pentru efectuarea picaturii groase, pentru etalarea secretiilor: oculare, otice, genitale

3. Materiale auxiliare necesare recoltarii :

Ace si holdere
Tampoane alcoolizate si plasturi
Garou
Valve (pentru secretii genitale) si periute endocervicale
Tampoane din tifon si pense (pentru stergerea colului in vederea recoltarii secretiei
cervicale)
Foarfeci sterile pentru recoltare de unghii pentru examen micologic
Lantete sterile sau bisturie sterile pentru recoltare de scuame pentru examen micologic
Apasatoare de limba (de unica folosinta) pentru recoltarea exsudatului faringian
Manusi de unica utilizare

Probele sunt aduse in laborator insotite de cereri, intocmindu-se un formular de predare-primire probe.Transportul si manipularea probelor in laborator se face in conditii de siguranta privind

temperatura, protectia fata de lumină, stationarile, timpul admis inainte de procesarea primara a probelor (centrifugare, insamantare, decantare, etc) astfel încat sa existe siguranta ca rezultatele testelor nu sunt invalidate sau influentate de conditiile de manipulare si transport al probei.

Transportul probelor de la punctul de recoltare pana la laborator se realizeaza in cutii inchise cu capac sau in genti termoizolante.

Daca durata transportului depaseste o jumatate de ora, in cutiile de transport termoizonate se plaseaza baterii refrigeratoare.

In cazul in care se recolteaza analize ce trebuie efectuate in regim de urgenta sau vacutainere ce trebuie prelucrate in timp optim si in conditii speciale, acestea sunt aduse in laborator imediat dupa recoltare.

Intervalul de timp de la recoltarea probelor si pana la primirea in laborator nu trebuie sa depaseasca 4 ore.

Pacientii se prezinta la camera de recoltare si solicita recipiente adecvate recoltarii produselor necesare efectuarii analizelor recomandate. Astfel se predau urmatoarele tipuri de recipiente conform solicitarilor pacientilor:Coprorecoltor fara mediu de transport pentru: examen coproparazitologic si hemoragii oculte.

Eprubeta din plastic cu capac pentru: sumar de urina, determinari cantitative de parametri biochimici din urina de 24 ore (glucoza, ac uric, creatinina, uree, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cortizol, fosfor), determinari cantitative din urina spot (amilazurie, microalbuminurie, determinari toxicologice).

Urocultoare sterile (cu capac rosu) pentru urocultura, examenul bacteriologic al sputei, spermocultura.

La camera de recolta, cand pacientul se prezinta cu cererea si recipientele cu produse, asistentul care receptioneaza produsele verifica si efectueaza urmatoarele:

Sa existe conformitate intre analiza solicitata pe cererea de analize (bifata) si produsul

receptionat.

Sa fie inscriptionat pe cerere si pe recipientul cu urina (eprubeta) volumul de urina din

24 de ore pentru analizele care se efectueaza din esantioan din urina din 24 de ore

Sa fie inscriptionat pe recipientul cu produs (urina) daca analiza solicitata este

„Microalbuminurie” sau „amilazurie”.

Sa se eticheteze recipientele receptionate cu cod de bare unic identic cu cel din cererea

de analize.

Pozitionarea pacientului• Asezarea pacientului in pozitie sezanda:

Pacientul este rugat sa intinda bratul pe suportul special al scaunului de recolta astfel incat sa formeze o linie dreapta de la umar la incheietura mainii; se evita hiperextensia.

  • Asezarea in clinostatism:

In situatiile in care recoltarea nu poate fi efectuata in pozitie sezanda (pacient imobilizabil, anxios, cu stare generala alterata, etc), pacientul este culcat si rugat sa intinda bratul astfel incat sa formeze o linie dreapta de la umar la incheietura mainii. Se realizeaza sprijinirea bratului care urmeaza sa fie punctionat fie prin sprijin pe un suport fix, fie de catre o alta persoana la nivelul suprafetei pe care este culcat, sau chiar usor mai jos decat suprafata de clinostatism (pentru a evita regurgitarea aditivilor din vacutainere in momentul recoltarii).

  • Pregatirea materialelor

Pe masuta de la locul de recolta se aseaza intr-o tavita materialele necesare efectuarii punctiei si recoltei: garou, tampon steril alcoolizat, ac, holder, vacutainerele necesare selectate conform cererii de analize, plasture.

Recipientele in care urmeaza sa fie recoltate probele se eticheteaza in prezenta pacientului cu etichetele cu coduri de bare tiparite din sistemul informatic. Toate probele recoltate de la acelasi pacient se eticheteaza cu acelasi cod de proba. Etichetele se lipesc vertical pe vacutainere, pentru a putea fi citite de scanerele analizoarelor din laborator. Pe recipientele celorlalte tipuri de probe biologice (urina, materii fecale, exudate, etc.) etichetele se pot lipi orizontal.

Aplicarea garoului, alegerea si pregatirea locului de punctie

Se recomanda aplicarea garoului in jurul bratului la cca 7-10 cm deasupra locului unde urmeaza sa se efectueze punctia.

Aplicarea garoului pentru alegerea preliminara a venei nu trebuie sa depaseasca 1 minut.

In mod frecvent punctia venoasa se realizeaza din venele cubitale mediane. In cazul in care acestea nu sunt abordabile (hematoame de la punctii anterioare sau injectii i.v., cicatrici, necesitatea pastrarii acestor vene pentru tratamente i.v. ulterioare, etc) se acepta punctionarea venelor de pe partea dorsala a mainii.

Nu se folosesc venele de pe partea ventrala a incheieturii mainii sau de la nivelul gleznei (acestea din urma, doar cu acordul medicului curant).

Pentru punctia propriu-zisa, dupa identificarea venei, garoul se aplica doar dupa 2-3 minute de la prima aplicare (pentru identificarea venei).

Aseptizarea zonei de punctie se efectueaza cu tampon imbibat in alcool prin miscari blande fara sa se produca hiperemie.

Se lasa sa se usuce la aer (nu se sufla !) pentru a preveni hemoliza si senzatia de arsura perceputa de pacient la introducerea acului.

Daca punctia nu reuseste si vena trebuie abordata din nou, locul se dezinfecteaza din nou.

Efectuarea punctiei venoase

Obligatoriu, desigilarea acului se face in fata pacientului.

• Se verifica inca o data corecta pozitionare a bratului si se atrage atentia pacientului sa nu efectueze miscari bruste

• Se solicita pacientului sa stranga pumnul (pentru a mari staza venoasa)

• Se însurubeaza foarte bine acul în holder

• Se ancoreaza vena cu degetul mare sau cu indexul pozitionat la 2.5-5.0 cm de locul punctiei

• Se punctioneaza vena cu acul la un unghi de insertie de aproximativ 30 grade

• Se asambleaza vacutainerul tinandu-se cu cealalta mana cat mai fix holderul cu acul

• Dupa ce incepe sa curga sangele in vacutainer se cere pacientului sa desfaca pumnul

• Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza

• Se scoate vacutainerul asigurandu-se fixitatea sistemului ac-holder

• Se introduce un nou vacutainer prin miscare de impingere-rotatie

• Cand se introduce ultimul vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul

• Se retrage din vena sistemul ac-holder

• Se aplica imediat un tampon-compresa si se solicita pacientului sa apese pe locul punctiei

• După recoltare se arunca acul utilizat in cutia special destinata acestui scop (cutie galbena din plastic pentru deseuri medicale intepatoare si taietoare, marcata cu simbolul pentru risc biologic).

Schema operaţiunilor de executat este urmatoarea:

Pacientul mentine bratul in extensie cca 5 minute cu compresie pe locul punctiei.

Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita pentru amestecarea sangelui cu anticoagulantii / aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnare blanda si completa (la 180 grade) a tubului de 8-10 ori, fara a se produce spuma. O agitare energica produce hemoliza plasmei si activarea coagularii facand proba improprie efectuarii analizei.

Inainte ca pacientul sa paraseasca camera de recoltare, asistenta verifica hemostaza la locul punctiei si aplica un plasture de protectie.

In cazul in care sangerarea continua, se mentine presiunea la locul punctiei si se aplica un bandaj compresiv. Daca dupa inca 5 minute nu se opreste sangerarea, pacientul se aseaza in clinostatism cu pozitionarea membrului superior punctionat in pozitie ridicata si se anunta medicul.

Ordinea recomandata pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la acelasi pacient este:

1. flaconul pentru hemocultura

2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru)

3. vacutainer pentru ser (dop rosu/ galben)

4. vacutainer cu heparina (dop verde)

5. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

6. vacutainer pentru VSH (dop negru)

In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:

1. vacutainer pentru ser (dop rosu/ galben)

2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru)

3. vacutainer cu heparina (cu dop verde)

4. vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

5. vacutainer pentru VSH (dop negru)

In cazul in care se recolteaza numai teste de coagulare, se tine cont de urmatoarele indicatii:

• Cand se recolteaza folosind un set cu „fluturas” (cu tub de transfer) se recomanda sa se

utilizeze un vacutainer „tampon” sau „de umplere” folosit pentru a incarca spatiul mort al

tubului de transfer in vederea asigurarii unui raport corect sange:anticoagulant (vacutainerul

acesta nu trebuie sa se umple complet si este aruncat). Dupa acesta se monteaza si se umple

vacutainerul cu proba propriu-zisa.

• Deoarece testele de coagulare depind foarte mult de calitatea recoltarii, se iau in considerare urmatoarele observatii: rezultatele PT (interpretat ca INR) si APTT nu sunt influentate daca sunt obtinute pe primul tub recoltat. Intrucat nu se cunoaste efectul acestei proceduri asupra altor teste de coagulare, se recomanda recoltarea unui al doilea tub (dupa caz).

Recoltarea sangelui venos in vederea examinarii celulelor lupice :

• Punctia venoasa se efectueaza conform celor precizate mai sus

• Se utilizeaza vacutainere cu heparina; numarul vacutainerelor recoltate depinde de capacitatea acestora, sangele astfel recoltat trebuie sa insumeze un volum de 10-12 ml.

• Dupa recoltare sangele se decanteaza din vacutainerele cu heparina intr-un balon Ehrlenmeyer ce contine 10-15 perle de sticla

• Prin miscari circulare in plan orizontal se amesteca sangele in balonul Ehrlenmeyer cu perle pentru defibrinare timp de 15 minute.

• Imediat dupa acest interval, balonul este adus imediat in laborator impreuna cu cererea de analize si restul vacutainerelor/recipientelor recoltate de la pacientul respectiv. Atat cererea cat si vacutainerele /recipientele cu probe recoltate de la pacient vor purta etichete cu cod de bare conform celor detaliate la paragraful anterior.

Precautii privind numarul de vacutainere recoltat, inscriptionarea si pastrarea lor precum si modul de lipire a etichetelor cu cod de bare

• In cazul in care analizele sunt comandate in urgenta, recipientele probelor se marcheaza cu un marker de culoare rosie litera: “U”

• Daca pacientului i se recolteaza pentru un panel foarte mare de analize de biochimie si analize de imunologie, se vor recolta mai multe vacutainere, respectiv un vacutainer pentru biochimie si 1-2 vacutainere pentru imunologie, dupa cum urmeaza:

1 vacutainer pentru: AgHbs; Anti HCV; AgHBe; AntiHIV; VDRL; TPHA; ASLO; CRP; FR; Anticorpi anti H. Pylori; TSH; Free T4; T3; T4; Free T3; ATPO; Anti TG

1 vacutainer pentru: PSA; CEA; AFP; CA 19-9; CA 125; CA15-3; prolactina; progesteron; estrogeni; testosteron; FSH; LH; beta HCG, alti markeri tumorali, teste de autoimunitate

1 vacutainer pentru viremie virus B, virus C, virus D

Pe toate vacutainerele pentru ser (dop rosu/ galben) se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si se marcheaza toate vacutainerele cu un marker evidentiator de culoare verde litera :”D” ( dublura)

Daca pacientul are hemograma si grup sanguin si/sau Rh, se recolteaza un singur vacutainer de hemograma (dop mov)

Daca pacientul are hemograma si hemoglobina glicozilata: atunci se recolteaza doua (2) vacutainere de hemograma (dop mov) pe care se lipesc etichete cu acelasi cod de bare si si se marcheaza cu marker de culoare verde pe ambele vacutainere.

Daca in timpul recoltei se compromite un vacutainer etichetat si se recolteaza in loc un alt vacutainer (neetichetat), imediat dupa terminarea recoltarii se eticheteaza vacutainerul valabil cu o eticheta cu acelasi cod de bare ca cel de pe vacutainerul compromis.

• Urmatoarele analize implica punerea la rece (frigider) a vacutainerului cu sange recoltat si aducerea lui de urgenta in laborator dupa terminarea recoltarii la pacientul respectiv:

o ACTH

o AMH

o Parathormon (PTH)

o Insulina

o 25-OH-Vitamina D

• Urmatoarele analize necesita pastrarea vacutainerelor la temperatura corpului pana la aducerea lor in laborator:

o Crioglobuline

o Criofibrinogen

• Marcarea cu o culoare rosie si/sau verde NU se realizeaza peste codul de bare al etichetei cu cod de bare pentru ca acesta sa poata fi citit de scanerele analizoarelor, ci intr-o zona libera a etichetei.

Testul de toleranta la glucoza administrata oral (TTGO) sau Testul hiperglicemiei provocate

Testul consta in recoltarea unei probe de sange venos a jeun, urmata de administrare de glucoza si recoltarea la anumite intervale de timp a unui numar de probe de sange venos pentru dozarea glicemiei.

Daca sunt solicitate mai mult de doua probe de sange se recomanda folosirea branulei pentru a evita punctionarea repetata a venelor.

Cantitatea de glucoza administrata si timpii de recoltare sunt cei indicati de medicul trimitator. In cazul in care pe biletul de trimitere nu sunt specificate nici cantitatea de glucoza si nici timpii de recoltare se procedeaza in felul urmator (conform WHO-Laboratory Diagnosis and Monitoring of Diabetes Mellitus – 2002):

• – Proba a jeun se recolteaza intre orele 8.00-9.00 a.m., dupa un repaus alimentar de 12 ore; in toata perioada se interzice fumatul

• – Dupa 10 minute de la recoltarea probei a jeun se administreaza 75 mg glucoza pulvis in 300-400 ml apa pe care le ingera in 3-5 minute; la copii se administreaza 1.75 mg glucoza pulvis/ Kg corp, pana la maximum 75 mg, tot in 300-400 ml apa ingerata in 3-5 min

• – La un interval de 120 min de la ingestia de glucoza se recolteaza o noua proba de sange venos pentru dozare de glucoza

Inscriptionarea si etichetarea probelor se face in felul urmator:

• – Pe fiecare vacutainer recoltat se lipeste acelasi cod de bare ca si cel din cererea de analize

• – Se marcheaza eticheta cu marker verde (pentru dubluri) pe vacutainerele de ser (dop galben sau rosu) recoltate de la acelasi pacient.

• – Pe eticheta se noteaza, de asemenea:” a jeun”, „proba I”, „proba II”, „proba III” etc. in functie de momentul la care au fost recoltate vacutainerele. Se recomanda ca aceasta notare sa fie facuta imediat dupa ce s-a efectuat recoltarea probei respective

• – Pe cererea de analize se scrie echivalentul in timp al „probei I”, „probei II”, „probei III”, etc. (de ex.: „proba I” =30min, „proba II” =60 min, „proba III” =90 min, etc)

Laboratorul este anuntat de existenta acestei analize pentru a putea prelucra probele corespunzator si a le introduce in lucru succesiv pentru asigurarea unei mai bune acurateti a valorilor obtinute.

PUNCTIA CAPILARA

Punctia capilara este solicitata in special la copii mici dar si la adulti in anumite cazuri, cum ar fi:• Arsuri severe si intinse pe suprafete mari

• Obezitate

• Tendinta la tromboze

• Pacienti varstnici la care venele superficiale fie nu sunt accesibile fie sunt foarte fragile

Se au in vedere urmatoarele precautii:

Plansul excesiv poate influenta rezultatele unor teste cum ar fi numaratoarea de leucocite.

Se recomanda o perioada de asteptare de circa 30 minute intre momentul calmarii copilului si efectuarea propriu-zisa a punctiei. Daca proba este recoltata in timpul plansului se solicita notarea pe cererea de analize a acestui lucru.

Daca un pacient este deshidratat sau prezinta circulatie periferica saraca (ex. in stare de soc) poate fi imposibila obtinerea unei probe de sange corespunzatoare

Zone pentru recoltarea sangelui prin punctie capilara

• Suprafata palmara a falangei distale a degetului, perpendicular pe amprente, nu paralel cu acestea

• Suprafata plantara laterala a calcaiului

• Suprafata plantara a degetului mare

Se au in vedere urmatoarele recomandari:

• La copii mai mici de un an se recomanda punctia calcaiului

• La copii mai mari si la adulti se recomanda suprafata palmara a ultimei falange a degetului mijlociu sau inelar

• Nu se punctioneaza mai profund de 2 mm

Nu se obtine sange din punctia urmatoarelor zone:

• Degetul mic

• Lobul urechii

• Zona centrala a calcaiului (la copilul mic)

• Degetele nou-nascutului

• Varful degetului

• Un loc punctionat anterior

Se recomanda incalzirea prealabila a locului de punctei; in felul acesta se creste fluxul de sange la locul punctiei. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui prosop sau comprese incalzite la maximum 420C tinuta timp de 2-3 minute pe locul respectiv.

Materiale necesare

• Tampoane sterile

• Tampoane cu antiseptice (alcoolizate)

• Manusi

• Ac de punctie sau lanteta

• Microtuburi de recolta (se utilizeaza in special microtuburi pentru hemograma – cu dop mov si microtuburi pentru ser – cu dop rosu)

Recoltarea propriu-zisa

Pe microtuburi se lipesc etichete cu cod de bare, unic, corespunzator, identic din cererea electronica de analize.

In cazul in care analizele sunt comandate in urgenta, pe eticheta vacutainerelor se marcheaza cu o uloare rosie litera U, avand grija sa nu acopere cifrele codului de bare de pe eticheta cu cod de bare.

Asistenta care efectueaza recoltarea obligatoriu poarta manusi chirurgicale:

• Se aseptizeaza zona cu un tampon imbibat in alcool

• Se asteapta sa se usuce

• Se prinde degetul pacientului (sau calcaiul) cu fermitate pentru a preveni miscarea brusca de

retragere in momentul intepaturii

• Se face o singura intepatura ferma, adanca de cel mult 2 mm

• Prima picatura se sterge bland cu un tampon steril, uscat.

• Dupa formarea celei e a doua picaturi se aplica microtubul de recoltare

• Curgerea sangelui poate fi accentuata prin pozitionarea decliva a locului punctionat

• Nu se aplica presiune la locul punctiei (nu se stoarce) pentru a creste fluxul de sange; se produce hemoliza sangelui si contaminarea (diluarea) lui cu lichid interstitial, ducand la vicierea rezultatelor analizelor cerute.

• Dupa terminarea recoltarii se aplica un tampon steril uscat si se face presiune asupra locului punctionat

• Cand se punctioneaza calcaiul, dupa terminarea recoltarii se aplica tamponul steril uscat si se preseaza usor locul punctiei; se ridica piciorul copilului pana se opreste sangerarea.

• Nu este recomandata aplicarea de plasturi adezivi peste locurile punctionate; deoarece punctia capilara este efectuata de regula la copii, exista riscul ca acestia sa le inghita. Daca punctia degetului se face la o persoana adulta, se poate aplica plasture.

• Dupa terminarea recoltarii acul sau lanteta cu care s-a facut punctia se arunca in containerul de deseuri intepatoare, dupa ce s-a aplicat capacul de protectie.

Ordinea de recoltare in punctia capilara:

1. Microtubul pentru hemograma (dop mov) – se urmareste obtinerea unui volum adecvat

pentru acuratetea testului hematologic

2. Microtubul pentru ser ( dop rosu)

 

Diagnosticul hematologic efectuat pe frotiuri preparate din sange capilar sunt esentiale pentru

diagnosticul unor boli parazitare cum sunt malaria, babetsiozele, stadii acute de boala Chagas,

tripanosomiaze africane, filarioze hemolimfatice.

Recomandari privind momentul recoltarii si numarul probelor recoltate

Momentul optim de recoltare este intre frisoane, dar se recomanda ca recoltarea sa fie facuta imediat ce se ridica primele suspiciuni de boala. Se recomanda sa fie efectuate mai multe frotiuri la 6-8 ore interval timp de 3 zile.

Optim se recomanda ca in suspiciunea de boala sa se recolteze 4 frotiuri: doua subtiri si doua picaturi groase.

Materiale necesare

• Tampoane sterile uscate

• Tampoane imbibate in antiseptice (alcool izopropilic)

• Manusi

• Ac de punctie sau lanteta

• Lame de sticla pentru microscop, avand un capat matuit

• Lama de sticla cu o margine slefuita pentru intinderea frotiurilor

• Container pentru deseuri intepatoare inscriptionat corespunzator

Mod de recoltare

Punctia capilara propriu-zisa se efectueaza conform procedurii descrise mai sus.

1. Efectuarea frotiului subtire:

• A doua picatura de sange obtinuta in urma punctiei capilare se depune la unul din capetele lamei de microscop

• Se asaza lama cu capatul matuit pe o suprafata dreapta, cu partea matuita la marginea slefuita a lamei, se aplica peste picatura de sange la un unghi de 40-45 grade si se “culege” picatura; sangele se va intinde prin capilaritate pe toata lungimea muchiei lamei cu capat matuit, suprlusul de sange stergandu-se pe un servet de hartie

• Se aplica lamei slefuite o miscare de translatie rapida spre capatul opus al lamei de microscop

• Lama cu frotiul astfel obtinut se prinde cu doua degete de muchiile laterale si se agita in aer pentru a se usca

• Dupa uscare, pe capatul matuit se scrie cu un creion (NU carioca, NU pix, NU marker) codul de bare corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi moment

2. Picatura groasa

Picatura groasa trebuie sa aiba un diametru de 1.5-2 cm si sa fie suficient de groasa astfel incat citirea prin transparenta picaturii a unui text tiparit sa se efectueze cu greutate

• Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 2-3 picaturi de sange obtinute prin punctie capilara (prima picatura dupa punctie se sterge)

• Cu o bagheta sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasa astfel obtinuta prin miscari circulare care intind picatura la diametrul indicat; aceasta manevra se efectueaza timp de 10-15 minute

• Dupa defibrinare, pe marginea matuita a lamei se noteaza cu un creion codul probei corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi moment

• Dupa defibrinare, lama se asaza pe o suprafata perfect neteda, orizontala; se acopera cu o placa Petri si se lasa sa se usuce la temperatura camerei timp de cateva ore. Hemoliza hematilor si apoi colorarea frotiurilor vor fi etape efectuate in laborator.

Dupa efectuarea recoltarii, atat acul sau lanteta cu care s-a efectuat punctia capilara cat si lamele sau bagheta utilizate in efectuarea frotiului se arunca in containerul de deseuri infectioase taietoare.

Materiale necesare
Tampon de exsudat
Ser fiziologic steril; se utilizeaza ser fiziologic din fiole. Pentru fiecare recoltare se utilizeaza o fiola de ser fiziologic care se deschide in momentul recoltarii
Comprese mici din tifon, sterile
Manusi
Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzator

Mod de recoltare
Se recomanda ca recoltarea secretiei conjunctivale sa se efectueze de catre medicul oftalmolog. In cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare efectuat de catre medicul oftalmolog.
Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei conjunctivale de la un anumit ochi (stang sau drept) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica examenul bacteriologic pentru un anumit ochi sau se specifica pentru ambii ochi, se pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.
Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix OS, respectiv OD pe tubul corespunzator ochiului stang si respectiv drept, sau doar OS sau OD daca se recolteaza doar secretie conjunctivala din ochiul stang sau drept.
Pacientul este asezat pe scaun cu capul aplecat pe spate.
Persoana care recolteaza isi pune manusile.
Cu policele stang fixand o compresa sterila se coboara pleoapa inferioară pentru a evidentia fundul de sac conjunctival; cu indexul fixand o compresa sterila se ridica pleoapa superioara pentru a evita contaminarea cu germeni de pe geana superioara prin clipire.
Se recolteaza cu tampon umezit cu ser fiziologic steril, din fundul de sac conjunctival, cu o miscare usoara dar ferma dinspre unghiul interior spre unghiul exterior al ochiului. Imediat tamponul cu secretie se introduce in tubul cu mediu.
Dupa recoltare, tampoanele de tifon utilizate si fiola cu ser fiziologic se arunca in recipientul cu deseuri medicale.

Materiale necesare
tampon de exsudat
apasator de limba
Manusi
Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzatorMod de recoltare
Prelevarea se face dimineata pe nemancate, in absenta unui gargarism cu antiseptice, sau la cel putin 4 ore de la ingerarea de alimente solide sau lichide.
Pe tubul de exsudat se lipeste eticheta cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.
Pacientul se aseaza pe scaun cu capul aplecat pe spate si deschide gura la maximum pentru a se evidentia peretele posterior al faringelui, amigdalele, pilierii si varful palatin. Se apasa fundul limbii cu apasatorul de limba pentru a impiedica contaminarea recoltei cu flora bucala.
Se recoltează cu tampon steril de pe peretele posterior al faringelui, amigdale si zonele inflamate.
Dupa recoltare apasatorul de limba se arunca in recipientul cu deseuri medicale.
Materiale necesare
Tampon de exsudat
Manusi
Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzatorMod de recoltare
Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al exsudatului nazal dintr-o anumita nara (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare se specifica examen bacteriologic al exsudatului nazal din ambele nari, se pregatesc doua tuburi de exsudat cu mediu de transport.
Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.
Pacientul se asaza pe scaun cu capul indreptat spre sursa de lumina si ceafa sprijinita de speteaza scaunului. Se introduce bland un tampon intr-o nara pana atinge peretele posterior al nazofaringelui. Se lasa tamponul pe loc cateva secunde dupa care se extrage cu blandete.
Cand se urmaresc patogeni ai cailor respiratorii inferioare (in special la copii) este recomandat sa se stimuleze mai intai un acces de tuse prin prelevarea tamponului de exsudat faringian si apoi recoltarea unui tampon cu exsudat nazal.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix NS, respectiv ND pe tubul corespunzator narii stangi si respectiv drepte, sau doar NS sau ND daca se recolteaza doar exsudat nazal din nara stanga respectiv dreapta.
Materiale necesare
tampon de exsudat fara mediu de transport
specul (cand recolta se efectueaza in cabinetul de specialitate)
tampoane sterile din tifon
Manusi
Container pentru deseuri medicale inscriptionat corespunzatorMod de recoltare
Se recomanda ca recoltarea secretiei otice sa se efectueze de catre medicul orelist. In cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda ca asistentul care efectueaza recoltarea sa aiba un instructaj minim privind precautiile de recoltare efectuat de catre medicul orelist. Este recomandat ca recoltarea sa fie facuta de catre personal mediu doar in cazul unei otite externe sau intr-o otita medie supurata cu secretii abundente, fara perforarea sau fisurarea timpanului.
Inainte de recoltare se pregateste numarul corespunzator de tuburi de exsudat fara mediu de transport necesar: daca pe recomandare se specifica doar examenul bacteriologic al secretiei otice dintr-o anumita ureche (stanga sau dreapta) se pregateste doar un tub; daca pe recomandare nu se specifica urechea din care sa se faca recolta sau se specifica examen bacteriologic al secretiei otice din ambele urechi, se pregatesc doua tuburi de exsudat fara mediu de transport.
Pe tuburile de exsudat se lipesc etichete cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea de analize.
Pacientul este asezat pe scaun cu urechea indreptata spre sursa de lumina.
Se introduce cu grija tamponul in conductul auditiv extern si se roteste. Daca secretia este foarte abundenta se recomanda stergerea secretiei scurse in pavilion cu un tampon steril si apoi recoltarea exsudatului.
Pe tuburile de exsudat se scrie cu pix US, respectiv UD pe tubul corespunzator urechii stangi si respectiv drepte, sau doar US sau UD daca se recolteaza doar secretie otica din urechea stanga respectiv dreapta.
Dupa recolta tampoanele sterile cu care s-a sters pavilionul se arunca in containerul pentru deseuri medicale.

Materiale necesare
Tampoane sterile
Pensa sterila
Tampon de exsudat fara mediu de transport
Manusi
Container pentru deseuri medicale
Mod de recoltare
Nu se recolteaza exsudate din colectii purulente deschise dupa efectuarea tratamentelor locale cu substante antiseptice sau antibiotice. In cazul in care acest lucru nu se poate evita, se anunta laboratorul.
Este recomandat ca secretiile purulente din colectii deschise sa se preleveze pentru examenul bacteriologic in salile de mica chirurgie sau salile de pansament de catre personal superior sau calificat pe specialitati chirurgicale sau dermatologice. Se are in vedere acest lucru deoarece leziunile purulente deschise sunt susceptibile la contaminare cu germeni din mediul inconjurator purtati prin aerosoli in salile de recolta generale.
Se pregateste un tampon de exsudat cu mediu de transport. Pe tub se lipeste eticheta cu cod de bare, unic, identic cu cel din cererea electronica de analize. Atat pe cerere cat si pe tubul cu produs se trece cu pixul zona din care s-a facut recoltarea.
Tegumentele adiacente si marginile leziunii se sterg cu tampon steril prins in pensa sterila.
Se sterge cu tamponul de exsudat suprafata leziunii rotindu-se usor.
Se arunca tampoanele cu care s-a facut stergerea tegumentelor in containerul cu deseuri medicale.

Materiale necesare
Tampon de exsudat fara mediu de transport
Lame de microscop: 2
Manusi
Comprese sterileMod de recoltare
Este recomandat ca recoltarea sa se faca de catre medicul urolog la cabinetul de
consultatii. In cazul in care acest lucru nu este posibil recoltarea se face de catre personal mediu instruit in prealabil de catre medicul specialist.
Se insista asupra faptului ca pacientul nu trebuie sa fi urinat cu cel putin 2 ore inainte de recoltare.
Recoltarea se efectueaza cu manusi.
La barbati se preleveaza pe tampon scurgerea uretrala spontana sau provocata prin presiunea blanda asupra meatului uretral. Daca nu apare scurgere spontana se prinde penisul intre degetul medius si inelar, iar cu degetul mare si indexul se deschide meatul urinar. In afara excitatiei sexuale si a mictiunii recente, meatul urinar nu trebuie sa contina fluid vizibil. Daca in afara acestor doua conditii meatul prezinta urme de fluid, acestea se preleveaza pe tampon.
In cazul in care la nivelul meatului urinar se observa fluide, dupa stergerea cu tamponul se amprenteaza meatul pe doua lame de microscop sterse in prealabil cu alcool si uscate. Pe aceste lame se scrie cu creion negru obisnuit numele pacientului si codul de bare corespunzator cererii si tamponului cu produs. Lamele se lasa la uscat in loc ferit de curenti de aer.
Se trimit la laborator impreuna cu tamponul de exsudat.
Daca nu se poate face prelevare la nivelul meatului se recolteaza intrauretral cu tamponul.
Pacientul se asaza in pozitie culcata si se atentioneaza ca recoltarea prevede o manevra neplacuta.
Tamponul se introduce in uretra bland, cu miscari fine de rotatie pana la o adancime de cca 2 cm.
La retragere se imprima tamponului tot miscari de rotatie. Acest prim tampon se descarca pe doua lame de microscop pe care se scrie cu creionul numele pacientului si codul de bare corespunzator cererii si tamponului pentru cultura. Se repeta recoltarea cu un al doilea tampon, de data aceasta patrunzandu-se intrauretral cu cca 1 cm mai adanc decat cu primul tampon. Pe tubul cu tampon si pe lame se noteaza acelasi cod de bare.

Materiale necesare
Valve ginecologice (pereche)
Lame de microscop
Tampon de exsudat fara mediu de transport
Comprese sterile
Pensa
manusi
Container pentru deseuri medicale
Container cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar medical

Mod de recoltare
Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de medicul specialist.
Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru efectuarea examenului din
secretii genitale.
Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si relaxat. Se atentioneaza
asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o usoara senzatie de disconfort.
Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si se departeaza peretii
vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua valve.

Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala
Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele
Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac vaginal
Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe aceasta; se retrage tamponul
Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata)
Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei
Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala.

Pentru examenul citobacteriologic si cultura din secretia de col
Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele cu colul exprimat intre ele
Persoana care recolteaza sterge cu o compresa sterila exocolul indepartand secretia vaginala de pe suprafata acestuia
Cu un tampon de exsudat se patrunde cca 1.5 cm in endocol si se imprima miscari de rotatie completa, insistand pentru o buna stergere a mucoasei.
Tamponul se descarca prin miscari de rotatie pe doua lame de microscop; lamele se lasa sa se usuce
Pentru cultura se introduce un al doilea tampon la cca 2 cm in colul uterin imprimandu-se miscari de rotatie pentru stergerea mucoasei endocolului
La sfarsitul recoltarii valvele se pun in containerul cu solutie dezinfectanta pentru instrumentar; compresele sterile se arunca in containerul de deseuri medicale.
Pentru examenul bacteriologic al secretiei vaginale sau al secretiei de col uterin, laboratorul recomanda – pentru o mai buna orientare si interpretare a produsului – recoltarea tandemului: lame pentru examenul citobacteriologic si tampon pentru cultura, ambele analize executandu-se doar daca sunt bifate pe cerere.

Pe lame si pe tamponul de exsudat se noteaza codul de bare unic, identic cu cel din cererea de analize.

Acest tip de prelevate comporta precautii speciale functie de tipul leziunii sau suspiciunea clinica.
Materiale necesare
Tampon sau compresa sterila
Alcool 70o / alcool izopropilic
Bisturiu steril
Cutii Petri sterile
Tampon de exsudat
Ser fiziologic steril
Banda adeziva transparenta
Lame de microscop
Ac de seringa steril
Pensa chirurgicala sterila
Foarfeca sterila
Apasator de limba steril / de unica folosinta
Manusi
Container pentru deseuri medicaleMod de recoltare
Prelevarea in micozele mucoaselor (faringiana, nazala, linguala, vaginala):
Se reiau manevrele si precautiile de la recoltarea exsudatelor faringian, nazal si al secretiilor vaginale. Se noteaza pe tampon „examen micologic”. Se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.
Pentru exsudatul lingual se procedeaza in felul urmator:
pacientul se asează pe scaun cu capul aplecat pe spate si deschide gura la maximum pentru a se evidentia peretele posterior al faringelui, amigdalele, pilierii si varful palatin.
Cu muchia unui apasator de limba se racleaza suprafata limbii
Exsudatul astfel recoltat se sterge de pe apasatorul de limba cu tamponul de exsudat
Se noteaza pe tampon „examen micologic”. Se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cu cel din cererea de analize.Prelevarea in micozele scalpului:
Este recomandat ca prelevarea probelor sa se efectueze in cabinetul de dermatologie cu examinarea scalpului sub lampa Wood si smulgerea firelor de par fluorescente.
Probele de par se obtin prin smulgere atat din centrul cat si de la periferia leziunii cu ajutorul unei pense sterile. Acestea se colecteaza intr-o cutie Petri sterila.
Pe cutia Petri se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.Prelevarea in onicomicoze:
Este recomandat ca prelevarea probelor sa se efectueze in cabinetul de dermatologie.
Se recomanda doua metode de recoltare:
Se taie cu foarfeca sterila extremitatea distala a unghiei afectate
Se racleaza cu lama unui bisturiu steril stratul superficial compact pentru obtinerea de Scuame.Indiferent de metoda folosita, produsul obtinut (unghie sau scuame) se pune in cutie Petri sterila.
Pe cutia Petri se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.Prelevarea in micoze cutanate:
Este recomandat ca prelevarea probelor sa se efectueze in cabinetul de dermatologie.
Se recomanda ca recoltarea sa se faca din leziuni tinere, aparute recent si care nu au fost tratate cu antimicotice.
Se badijoneaza suprafata leziunii cutanate cu un tampon sau compresa imbibata in alcool 700 pentru indepartarea bacteriilor de suprafata.
Dupa uscarea zonei (evaporarea alcoolului), se racleza tegumentul de la circumferinta activa (marginea leziunilor circinate) cu lama unui bisturiu steril. Scuamele rezultate se colecteaza intr-o cutie Petri sterila.
Pe cutia Petri se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.
In cazul in care leziunea nu prezinta scuame sau este prea inflamata se foloseste un tampon de exsudat imbibat in prealabil in ser fiziologic steril si cu care se sterge energic zona respectiva.
Pe tubul cu tamponul de exsudat se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea de analize.
In cazul leziunilor veziculare sau buloase se va recolta plafonul veziculei care se detasaza utilizand varful unui ac de seringa steril. Produsul se depune intr-o cutie Petri sterila.
Pe cutia Petri se lipeste eticheta cu codul de bare identic cu cel din cererea electronica de analize.
INSTRUCTIUNI PRIVIND RECEPTIONAREA PROBELOR AUTORECOLTATEPacientii se prezinta la camera de recoltare si solicita recipiente adecvate recoltarii produselor necesare efectuarii analizelor recomandate. Astfel se predau urmatoarele tipuri de recipiente conform solicitarilor pacientilor:
Coprorecoltor fara mediu de transport pentru: examen coproparazitologic si hemoragii oculte.
Eprubeta din plastic cu capac pentru: sumar de urina, determinari cantitative de parametri biochimici din urina de 24 ore (glucoza, ac uric, creatinina, uree, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cortizol, fosfor), determinari cantitative din urina spot (amilazurie, microalbuminurie, determinari toxicologice).
Urocultoare sterile (cu capac rosu) pentru urocultura, examenul bacteriologic al sputei, spermocultura.
La camera de recolta, cand pacientul se prezinta cu cererea si recipientele cu produse, asistentul care receptioneaza produsele verifica si efectueaza urmatoarele:
Sa existe conformitate intre analiza solicitata pe cererea de analize (bifata) si produsul receptionat.
Sa fie inscriptionat pe cerere si pe recipientul cu urina (eprubeta) volumul de urina din 24 de ore pentru analizele care se efectueaza din esantioan din urina din 24 de ore
Sa fie inscriptionat pe recipientul cu produs (urina) daca analiza solicitata este „Microalbuminurie” sau „amilazurie”.
Sa se eticheteze recipientele receptionate cu cod de bare unic identic cu cel din cererea de analize.
1.Amprenta anala
Prelevare:
Probele se recolteaza dimineata, inaintea toaletei perianale sau a defecarii, prin introducerea in anus, cativa milimetri, a unei baghete pe care este fixata o bucata de scotch, cu suprafata adeziva la exterior; ulterior – banda este lipita pe o lama de microscop.
Unul din capetele baghetei de sticla se acopera pe o distanta de 1-2 cm cu banda adeziva (scotch) sau celofan; în acest din urma caz, celofanul se prinde cu un inel de cauciuc. Bagheta astfel preparata se introduce într-o eprubeta de sticla, fiind imobilizata cu un dop de vata.
Se scoate bagheta cu celofan din eprubeta; se apropie de zona perianala a pacientului, introducând capatul baghetei 1-3 mm în anus; se roteste usor bagheta astfel încat eventualele oua din pliurile mucoasei anale sa fie desprinse si sa adere de pelicula de celofan; se desprinde pelicula de celofan de pe bagheta si se depune pe o lama de microscopie curata, fara zgarieturi, asigurandu-se ca pelicula este bine intinsa, evitand formarea bulelor de aer.
2. Antigen GiardiaPrelevare:Materii fecale din orice moment al zilei. Se recolteaza in tubul de recoltare (coprorecoltor fara mediu de transport) cate o portiune de marimea unei alune din 3 locuri diferite ale scaunului sau 20 ml de produs in cazul scaunelor lichide. Este interzisa adaugarea de substante conservante. Timp de conservare: maxim 1 ora la temperatura camerei; maxim 5 zile la +2ºC-+8ºC; timp mai indelungat la –20ºC.3. Antigen Helicobacter pyloriPrelevare:
Materii fecale proaspat recoltate, din orice moment al zilei. Se recolteaza cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal. Se folosesc recipiente fara conservanti, speciale, de unica folosinta (coprorecoltoare).
Stabilitatea probei pentru materiile fecale recoltate fara mediu conservant: maxim 1 ora la temperatura camerei; maxim 24 ore la +2ºC-+8ºC; timp mai indelungat la –20ºC.4. Antigen RotavirusTestul se recomanda in suspiciunea clinica de gastroenterita virala la copilul mic sau sugar.
Testul trebuie efectuat in faza acuta a bolii doarece, in aceasta faza, particulele de rotavirus sunt excretate in cantitati mari in materiile fecale.Prelevare:Nu este necesara nici o pregatire speciala pentru acest test.
Se recolteaza o cantitate de materii fecale de marimea unei alune din 3 locuri diferite din scaunul emis spontan (1–2g sau ml pentru probele lichide) folosind un coprorecoltor curat si uscat fara mediu de transport sau conservanti.
Pentru a recolta un specimen de materie fecala de la copii care poarta scutece se aseaza o folie de plastic pe scutec. Daca aceasta folie este asezata corect, urina si materiile fecale nu se vor amesteca (pentru a obtine un specimen corect pentru testare). Materiile fecale se introduc apoi in coprorecoltor si se duc la laboratorul de analize.
Transportul probelor se va face la rece (2-8°C) pana in maximum 72 de ore de la recoltare; pana in momentul examinarii, proba va fi tinuta la frigider.5. CoprocitogramaCoprocitograma este o tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea infectioasa, ca urmare a examenului microscopic al scaunului.Conditii de recoltare:
Testul nu necesita o pregatire prealabila.Pentru efectuarea coprocitogramei este necesara colectarea unei mostre de materii fecale, aproximativ 1 g materii fecale proaspete emise spontan, intr-un recipient steril (coprorecoltor) fara mediu de transport care va adus imediat la laborator, la temperatura camerei.
Pacientul va avea grija sa nu contamineze specimenul cu urina, sapun ori dezinfectante.6. Coprocultura
Coprocultura este examenul de baza in diagnosticul microbiologic al sindromului diareic infectios. Aceasta presupune izolarea agentului etiologic bacterian pe medii de cultura adecvate si identificarea lui pe baza caracteristicilor: morfologice, de cultivabilitate, enzimatice si antigenice.
Uzual, laboratorul comunica urmatorii agenti patogeni enterici:
• Salmonella spp.,
• Shigella spp.,
• E coli (EPEC – numai la copii • Klebsiella spp – la copii pana in 2 luni, atunci cand pe mediile de cultura cresterea este predominanta,
• Candida albicans.Prelevarea probelor
Probele se recolteaza de catre pacient, din scaun emis spontan.
Prelevarea se face cu lingurita coprorecoltorului vizand portiuni lichide si mai ales cele mucoase sau sangvinolente, daca exista. Cand acestea lipsesc se recolteaza boluri fecale din trei locuri diferite Volumul recoltat trebuie sa fie de minim 5 ml sau cat o aluna daca scaunul este format. Coprorecoltorul trebuie să contina mediul de conservare (Cary Blair). Transportul probei la laborator se realizeaza in max 2-3 ore de la recoltare, fara a fi pastrata la frigider.
Pe biletul de trimitere care însoteste proba se va mentiona suspiciunea clinica pentru care se solicita coprocultura.
Se recolteaza inainte de inceperea tratamentului antibiotic.
La bolnavii cronici, purtatori, persoane spitalizate, scaunul va fi provocat printr-un purgativ salin.
La bolnavii cu dizenterie bacteriana proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton nr. 16-18, sterilizata. Produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.7. Examen coproparazitologicExamenul coproparazitologic consta in examinarea directa a materiilor fecale in vederea detectarii de chisturi de protozoare, oua de hemlinti, trofozoiti sau larve mobile (examen microscopic direct – cu Lugol sau ser fiziologic), in acest fel stabilindu-se cauza parazitara a gastro-enterocolitelor.

Prelevare:
Pentru recoltare se folosesc coprocultoare din material plastic de unica intrebuintare, fara mediu de transport. Cele mai multe izolari se obtin din scaunul proaspat, emis spontan, fara utilizare de purgative sau laxative pe baza de carbune.
Cu ajutorul linguritei sau tijei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual urme de sange iar cand acestea lipsesc se recolteaza boluri din 2-3 locuri diferite, de marimea unei alune. Nu se umple complet recipientul!
Se închide recipientul etans cu capac si aduce proba la laborator pentru examinare.
Pentru identificarea paraziţilor adulti prezenti în materiile fecale pacientul preleva din masa fecaloida portiunile care contin parazitii vizibili cu ochiul liber si transporta proba prelevata intr-un borcan curat la laborator.
Pacientul nu va face examen radiologic gastrointestinal baritat, nu va lua laxative, inainte de recoltare, in saptamana premergatoare recoltarii, nu va lua anumite medicamente: bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide.
Se transporta la laborator in maxim 2 ore daca a fost tinut la temperatura camerei sau in maxim 24 de ore in cazul pastrarii la 4°C.

8. Hemoragii oculte in materii fecale

Prelevare:
Pacientul va evita:
– recoltarea la mai putin de 3 zile de la oprirea menstruatiei
– recoltarea in cazul in care prezinta sangerari urinare sau hemoroidale
– alcoolul, aspirina sau alte medicamente consumate in exces care ar putea provoca iritatii sau sangerari gastro-intestinale cu minim 48 h inaintea recoltarii
Se recolteaza in recipient de plastic de unica folosinta pentru materii fecale (coprorecoltor) fara mediu de transport, cate o portiune de marimea unei alune din 3 locuri diferite ale materiilor fecale in orice moment al zilei.
-este bine ca testul sa fie efectuat in primele 6 ore de la recoltare.
-proba recoltata poate fi pastrata timp de 3 zile la frigider (2-8 grC).

9. Proba de digestie
Este utila in investigarea tulburarilor de digestie, absorbtie si tranzit intestinal: sindrom de malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfunctii biliare, fistula gastrocolica, fibroza chistica.

Prelevare:
Se face pregatirea bolnavului in prealabil prin administrarea tuturor principiilor alimentare (proteine, hidrati de carbon, grasimi, saruri minerale).
Regimul Schmidt-Strasburger consta intr-un regim de proba administrat bolnavului timp de 2-3 zile:
− 100-200 g carne rosie tocata, fripta insuficient (se urmareste digestia gastrica a tesutului conjunctiv si fibrelor musculare);
− o farfurie de piure de cartofi (200-300g) (digestia hidratilor de carbon);
− 50-60 g unt si 500g lapte (digestia grasimilor);
− se poate completa cu 2 oua moi, paine prajita (100g), biscuiti, branza, gem de mere;
– nu se consuma bauturi alcoolice;
Intrucat evacuarea scaunului, dupa acest regim sufera variatii de la caz la caz, in raport cu starea de constipatie, diaree sau falsa diaree, se va administra bolnavului, odata cu regimul de proba si casete cu 1,5 g pulbere de carbune medicinal (sunt interzise laxativele).
Investigarea digestiei se poate face si fara acest regim, cu conditia de a fi asigurata polivalenta alimentatiei (alimentatie variata).
In cazul copiilor se recomanda un regim constant cu 72 ore inainte de recoltare.
Proba de digestie efectuata in lipsa unei diete care sa cuprinda principiile alimentare mai sus citate poate omite diagnosticul de maldigestie pentru componentele care nu au fost incluse in dieta!
Cu o saptamana inainte de recoltare pacientului nu i se administreaza bariu, uleiuri minerale, bismut, metamucil, compusi de magneziu, laxative si nu foloseste supozitoare, creme sau lubrifianti.
Pentru proba de digestie se recolteaza materii fecale din orice moment al zilei, în recipient special (coprorecoltor) fara mediu de transport. Se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale bolului fecal.
Se prelucreaza in aceeasi zi, in caz contrar se refrigereaza. Proba poate fi pastrata la 2-8°C pana la prelucrare. Este foarte important ca probele examinate sa fie proaspete

1. Recoltarea probei de urina pentru Sumar de urina si Urocultura

Prelevare:
Se recolteaza prima urina de dimineata, intr-un recipient de unica folosinta, steril, in cazul uroculturii, denumit urocultor, furnizat de laborator, sau eprubeta pentru sumar de urina, nesteril, in cazul sumarului de urina, furnizat de asemenea de catre laborator.
Foarte importanta pentru calitatea rezultatului obtinut este respectarea modului corect de colectare a urinei.
Proba de urina folosita pentru urocultura poate fi prelevata la domiciliul pacientului daca se respecta instructiunile de recoltare.
Volumul de urina necesar unui test uzual este de 10 – 15 ml.
Pacientul isi spala mainile cu apa si sapun inaintea recoltarii urinii.
Pentru adulti se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata, sau se accepta un esantion de urina obtinut dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii).
Se face toaleta riguroasa regiunii uro-genitale cu apa si sapun (nu se utilizeaza substante sau solutii dezinfectante); nu se foloseste prosop pentru uscarea regiunii; se sterge regiunea cu o compresa sterila; se urineaza o cantitate mica în toaleta aproximativ 100 ml (primul jet – este urina contaminata cu germenii microbieni prezenti in mod normal in regiunea distala a uretrei) si apoi se colecteaza urina din jetul mijlociu, fara intreruperea fluxului urinar, direct in recipientul steril, de unica folosinta ( urocultor), apoi in recipientul pentru sumar de urina; nu se atinge dopul recipientului cu niciun obiect sau de zona urogenitala. La sfarsitul recoltarii, capacul se infileteaza strans pentru evitarea scurgerii urinei si contaminarii acesteia.
La femei nu se recomanda recoltarea in timpul ciclului menstrual. Se indeparteaza labiile, se spala vulva, din fata spre spate, acordand o atentie deosebita meatului uretral. La femei, pentru a evita contaminarea probei cu secreţiile provenite din vagin, sau cu sange in timpul ciclului menstrual, se recomanda folosirea unui tampon intravaginal steril.
La barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu decalotarea glandului, se retracta preputul si se spala cu apa si sapun glandul penisului, acordand o atentie deosebita meatului uretral.
La pacientii cu cateter vezical: se dezinfecteaza capatul distal al cateterului cu alcool 70% si se recolteaza cu ac si seriga sterile o cantitate de 5 ml. Din seriga se trece urina in urocultor in conditii aseptice. Este obligatorie mentinerea sistemului de drenaj in circuit inchis. Nu se desface jonctiunea cateter – tub drenaj pentru recoltare. Nu se colecteaza din sacul colector pentru urocultura.
Recoltarea probei de urina in cazul sugarilor sau al copiilor mici poate fi dificila si, de multe ori, urina este contaminata bacterian din cauza greselilor de recoltare sau transport. Recoltarea se realizeaza in punga urinara pediatrica. Se spala zona urogenitala cu apa si sapun si se tamponeaza cu comprese sterile; se fixeaza punguta sterila prin intermediul benzilor adezive in jurul orificiului urinar; se verifica fermitatea aderarii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe langa punga si contaminarea acesteia. Dupa recoltare, punga se dezlipeste de tegumentul copilului si cele doua benzi adezive se lipesc intre ele asigurandu-se astfel inchiderea pungii. Este recomandat ca punga sa se transporte la laborator in interiorul unui urocultor steril pentru adulti.
In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana.
Este important ca recoltarea sa se faca inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Pentru controlul eficientei tratamentului antibiotic, urina se recolteaza dupa 3 – 5 zile de la ultima doza de antibiotic administrata. Pacientul va mentiona OBLIGATORIU daca se afla in curs de tratament cu antibiotice. Prelucrarea probei trebuie facuta inainte de inceperea tratamentului cu antibiotice si in cazul in care este necesara urmarirea eficientei lui, recoltarea se repeta dupa 48-96 ore. Scaderea numarului de germeni sau disparitia lor constitue un indiciu mai pretios decat simptomatologia subiectiva.
Este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrala / vaginala; spermocultura).
Urina se transporta imediat la laborator. Daca proba nu poate fi transportata in maxim 2 ore la laborator, aceasta se pastreaza la temperatura 2 – 8ºC. Daca nu poate fi prelucrata in doua ore de la recoltare, urina se poate tine la frigider pana la maxim 6 ore (inclusiv transportul). Urina nu se congeleaza.

2. Recoltarea probei de urina din 24 de ore
Proba de urina din 24 de ore este necesara pentru anumite teste de laborator, precum: dozarea proteinelor urinare ( proteinurie), dozarea microalbuminuriei, dozarea nivelului de glucoza urinara (glicozurie), dozarea cantitativa din urina a creatininei, caciului, sodiului, potasiului.
Recomandari pentru pacient in vederea recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore :
– Aportul de lichide in ziua de dinaintea recoltarii si in timpul recoltarii trebuie sa fie normal
– In dimineata recoltarii, la orele 7:00, pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; este momentul de la care se cronometreaza cele 24 ore
– Toata cantitatea de urina se va colecta intr-un recipient curat, de 2 litri, respectiv toate emisiile de dupa orele 7:00 ale primei zi pana la orele 7:00 ale zilei urmatoare, inclusiv
– Recipientul cu urina, pe parcursul colectarii, va fi pastrat in frigider, ambalat intr-o punga de plastic
– Dupa ultima emisiune de urina de la orele 7:00 ale zilei urmatoare se incheie recoltarea, masurandu-se intreaga cantitate de urina
– Un esantion din intreaga cantitate de urina colectata, aproximativ 100 mL, dupa omogenizare prin agitare, va fi turnat intr-un urocultor, notandu-se totodata cantitatea de urina colectata in 24 ore
– Se vor specifica laboratorului urmatoarele: tratamentele administrate, dieta hiposodata, consum excesiv de lapte si produse lactate, pacientele in perioada fertila vor preciza daca recoltarea s-a facut in timpul sangerarii menstruale

Prelevare:
Pentru examenele obisnuite, sputa trebuie sa fie proaspata, deci va fi transportata la laborator imediat dupa recoltare. Cea mai simpla metoda, ramane recoltarea sputei cu ocazia unui acces de tuse.
Pentru a reduce cat mai mult posibil contaminarea cu saliva si / sau cu secretii nazale, sputa se recolteaza din expectoratia de dimineata, inainte de a consuma alimente sau lichide, dupa o prealabila gargara cu ser fiziologic.
Sputa se recolteaza in recipiente sterile (flacoane cu gatul larg si cu capac care se inchid ermetic, de exemplu urorecoltoare) si se trimite imediat la laborator.
O intarziere mai mare de 2 ore in prelucrarea sputei duce la scaderea abilitatii de a descoperi bacteriile pretentioase cum ar fi S. pneumoniae si H. influenzae si cresterea microbiotei de la nivelul cailor respiratorii superioare.
Sputa poate fi colectata fie prin expectoratie spontana, fie dupa inhalarea unui aerosol iritant, ca solutia salina hipertona (numita inducerea sputei).
Daca pacientul poarta un aparat dentar, acesta trebuie sa si-l indeparteze inainte de colectarea probei, apoi isi clateste gura cu apa, respira profund şi tuseste pentru a produce un eşantion de spută.
In spital, in cazul pacientiilor care nu produc sputa sau nu o pot elimina, clinicienii vor folosi metode alternative adecvate (aspiratii sau tampoane traheale sau bronhice).
Nu se va folosi apa de gura inainte de a colecta o proba de sputa, deoarece conţine substanţe antibacteriene care ar putea afecta rezultatele.
(SPERMOCULTURA / SPERMOGRAMA)Indicatiile testelor:
– Spermocultura este metoda ce permite, prin analizarea si cultivarea probelor de sperma, identificarea agentilor patogeni responsabili de infectiile tractului genital masculin. Spermocultura poate releva agentul patogen responsabil in prostatite, uretro-prostatite, veziculite seminale, orhite, dar si cauza infertilitatii masculine atunci cand se face concomitent cu spermograma.
– Spermograma include masurarea urmatorilor parametri: volumul de lichid seminal ejaculat; pH-ul (masoara alcalinitatea sau aciditatea spermei); timpul de lichefiere (sperma este un gel vascos in momentul ejacularii care devine lichid la 20 de minute dupa ejaculare); acest test masoara intervalul de timp in care sperma se lichefiaza; numarul de spermatozoizi prezenti intr-un mililitru de lichid seminal; mobilitatea spermatozoizilor (masoara procentul spermatozoizilor care se deplaseaza normal); morfologia spermatozoizilor (identifica procentul spermatozoizilor cu forme anormale); numarul de leucocite prezente in sperma; alte elemente: hematii, aglutinari mixte, detritus etc. eventual prezente.
– Spermograma este indicata in diagnosticul infertilitatii masculine, evaluarea eficientei vasectomiei, diagnosticul hematospermiei, evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (aparuta la adolescenti sau adulti) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei si ale varicocelului asupra spermatogenezei.Prelevare:
1.Recomandari pentru testul spermocultura:
– Recoltarea se efectueaza dupa 24 de ore de abstinenta sexuala, inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrala, urocultura). Inainte de recoltare se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun si stergerea prin tamponare cu comprese sterile. Recoltarea se face dupa urinare. Recoltarea se efectueaza prin masturbare direct in recipient steril (urocultor). Nu se recomanda recoltarea in prezervativ si in nici un caz prin coitus interruptus (risc de contaminare cu flora microbiana a vaginului).2.Recomandari pentru testul spermograma:
– Recoltarea se efectuează după 2-5 zile (in medie 3 zile) de abstinenţă sexuala şi oprirea consumului de cafea, tutun şi alcool.
– Recoltarea se efectueaza direct in recipient (urocultor) prin masturbare. Se recolteaza intreaga cantitate de sperma emisa. Nu se recomanda recoltarea în prezervativ.
– Proba se aduce in laborator in 20 de minute de la emisie (pentru evaluarea timpului de lichefiere) la o temperature cat mai apropiata de temperatura corpului (370C).

LOCATII LOTUS MED

  • PUNCTE DE RECOLTARE ANALIZE LABORATOR
  • TESTE GENETICE
  • CLINICA MEDICALA
  • CLINICA NUTRITIE SI ESTETICA
poup with stuff in it close

PROGRAM DE LUCRU

Grozovici (L - V) 08.30 - 20.30

Marasti (L - V) 08.30 - 20.00

Ficusului (L - V) 08.00 - 21.00

Dornei (L - V) 07.00 - 21.00

Aboneaza-te la ofertele noastre saptamanale:

PENTRU INFORMATII

021-9989