Spermograma

Sistem de recoltare: 
recoltare la laborator
Durata: 
1
Pret: 
80

Informatii generale: Sperma sau lichidul spermatic este constituita din doua componente distincte: plasma seminala (rezultata in special din secretia prostatei, veziculelor seminale si glandelor bulbouretrale) si elementele figurate (spermatozoizii si/sau celulele germinale provenite din testicul). La formarea spermei contribuie intregul tract reproductiv masculin. Testiculele produc spermatozoizii (care reprezinta aproximativ 5% din volumul spermei). Spermatozoizii sunt stocati in portiunea ampulara a ductelor deferente pana la eliberarea lor in procesul de ejaculare. Veziculele seminale produc aproximativ 55-60% din volumul spermei. Lichidul produs de veziculele seminale este vascos, are pH neutru sau usor alcalin. Datorita continutului mare in flavone are o culoare galbena sau intens pigmentata. Aceste flavone sunt responsabile de fluorescenta in lumina ultravioleta. Veziculele seminale produc un lichid bogat in zahar (fructoza) ce furnizeaza spermatozoizilor sursa de energie, facilitand miscarea acestora (mobilitatea). Prostata are o secretie proprie, care se evacueaza numai in timpul ejacularii si face parte din lichidul seminal (25-30% din volumul spermei). Este un lichid laptos, usor acid (pH=6,5) datorita acidului citric. Secretia prostatica mai este bogata in fosfataza acida si enzime proteolitice responsabile de coagularea si lichefierea spermei. Epididimele, ductele deferente, glandele bulbouretrale si glandele uretrale genereaza 10-15% din volumul spermei. Epididimul secreta proteine cu rol in capacitatea de fertilizare a spermei. In conditii normale, spermatogeneza este continua si necesita aproximativ 72-74 de zile pentru maturarea de la celula germinativa (spermatogonie) la spermatozoid. In interiorul tubilor seminiferi, celulele Sertoli sustin si regleaza maturarea, iar celulele Leydig produc testosteronul necesar pentru menţinerea spermatogenezei.   Indicatiile testului: Spermocultura este metoda ce permite, prin analizarea si cultivarea probelor de sperma, identificarea agentilor patogeni responsabili de infectiile tractului genital masculin. Spermocultura poate releva agentul patogen responsabil in prostatite, uretro-prostatite, veziculite seminale, orhite, dar si cauza infertilitatii masculine atunci cand se face concomitent cu spermograma. Spermograma include masurarea urmatorilor parametri: volumul de lichid seminal ejaculat; pH-ul (masoara alcalinitatea sau aciditatea spermei); timpul de lichefiere (sperma este un gel vascos in momentul ejacularii care devine lichid la 20 de minute dupa ejaculare); acest test masoara intervalul de timp in care sperma se lichefiaza; numarul de spermatozoizi prezenti intr-un mililitru de lichid seminal; mobilitatea spermatozoizilor (masoara procentul spermatozoizilor care se deplaseaza normal); morfologia spermatozoizilor (identifica procentul spermatozoizilor cu forme anormale); numarul de leucocite prezente in sperma; alte elemente: hematii, aglutinari mixte, detritus etc. eventual prezente. Spermograma este indicata in diagnosticul infertilitatii masculine,  evaluarea eficientei vasectomiei, diagnosticul hematospermiei, evaluarea eventualelor sechele ale parotiditei epidemice (aparuta la adolescenti sau adulti) asupra tesutului spermatogen, a efectelor criptorhidiei si ale varicocelului asupra spermatogenezei.   Prelevare: Recomandari pentru testul spermocultura: Recoltarea se efectueaza dupa 24 de ore de abstinenta sexuala, inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrala, urocultura). Inainte de recoltare se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun si stergerea prin tamponare cu comprese sterile. Recoltarea se face dupa urinare. Recoltarea se efectueaza prin masturbare direct in recipient steril (urocultor). Nu se recomanda recoltarea in prezervativ si in nici un caz prin coitus interruptus (risc de contaminare cu flora microbiana a vaginului).   Recomandari pentru testul spermograma: Recoltarea se efectuează după 2-5 zile (in medie 3 zile) de abstinenţă sexuala şi oprirea consumului de cafea, tutun şi alcool. Recoltarea se efectueaza direct in recipient (urocultor) prin masturbare. Se recolteaza intreaga cantitate de sperma emisa. Nu se recomanda recoltarea în prezervativ. Proba se aduce în laborator în 20 de minute de la emisie (pentru evaluarea timpului de lichefiere).   Semnificatie clinica: Infectiile bacteriene ale tractului seminal pot juca un rol potential in infertilitatea masculina. Patogenii pot fi: Neisseria gonorrhoeae  si Chlamydia trachomatis. Alti patogeni ocazionali pot fi: Enterobacteriaceae (in special Klebsiella spp, Escherichia coli), Pseudomonas aeruginosa, alti bacili gram negativi, Enterococcus spp., Staphylococcus aureus, Streptococi beta-hemolitici. Pentru patogenii ocazionali concentratia de germeni trebuie sa fie >106 CFU/L pentru a se incadra in“ bacteriospermie semnificativa” care poate fi asociata cu infertilitate. Cu toate acestea, chiar la aceste concentratii probele pot fi contaminate cu germeni care colonizeaza orificiul periuretral. Germeni comensali: difteroizi, Stafilcococi coagulazo-negativi, Bacillus spp. Streptococi viridans, levuri. Spermocultura are o sensibilitate mai ridicata in diagnosticul prostatitelor bacteriene cronice decat examenul secretiei prostatice. Spermograma este un test al fertilitatii masculine care evalueaza anumite caracteristici ale spermei si spermatozoizilor. Pentru o apreciere corecta a fertilitatii se recomanda 3 sau mai multe determinari in decurs de 2-3 luni. Investigarea fertilitatii masculine vizeaza prezenta unor tulburari spermatice (afectarea productiei si emisiei de sperma). Ea are ca rezultat o cantitate inadecvata de sperma – scazuta (oligospermia) sau absenta (azoospermia) – sau modificarea calitativa a spermei (numarul de spermatozoizi, mobilitatea, morfologia acestora). Spermatogeneza poate fi influenţata de caldura excesiva, diverse afectiuni – genito-urinare (ex.infecţii urogenitale), endocrine (anormalitati ax hipotalamo-hipofizo-gonadal, afectiuni corticosuprarenala, hiperprolactinemia, hipotiroidismul, hipogonadismul) sau genetice, medicamente sau substanţe toxice. Rezultatul este o cantitate inadecvata sau o modificare calitativa a spermei. Medicamente care influenteaza negativ determinarea: azathioprin, cimetidina, ciclofosfamida, estrogeni, fluoximesterone, ketoconazole, methotrexate, metiltestosteron, nitrofurantoin (efect tranzitoriu), nitrogen mustar, procarbazina, sulfasalazina, iradiere testiculara, vincristina. Cauzele modificarii emisiei de sperma (azoospermia obstructiva) includ ejacularea retrograda in vezica urinara (la barbatii cu diabet zaharat, disfunctii neurologice, prostatectomie), obstructia sau absenta congenitala a canalului deferent etc. Un factor semnificativ în inducerea infertilitatii prin mecanism imunologic este reprezentat de anticorpii antispermatozoizi. Ei se pot gasi intr-un procent de 30% la pacientii cu infertilitate de cauza neprecizata. Atat barbatii cat si femeile sunt capabili sa produca anticorpi impotriva spermatozoizilor umani.  

Suntem alături de tine

Contactează-ne telefonic sau programează-te direct